Cultura
NICOLAE STOICA DE HATEG (1751-1821), nascut la Mehadia, este primul cronicar roman care s-a acupat de descrierea Banatului militarizat, iar prin cercetarile sale arheologice efectuate atatla Mehadia, cat si in zonele invecinate poate fi considerat primul arheolog si nunismat roman. A scris CRONICA BANATULUI GOGALTAN – BAILE HERCULANE (editura Sport-Turism, 1980).
PROF.UNIV.DR. ILIE CRISTESCU
- UMBLETUL FANTANARULUI- poezie, Editura Litera,1970
- DOAR O ARIPA ALBA- poezie,Editura Facla,1983
- TEZAURUL CERNEI- turism,Editura sport-Turism,1978
- MIRACOLELE CERNEI- Editura Hercules,1995
- MIRACOLELE CERNEI- editie adaugita si revizuita,Editura Hercules,1996
- CERCETARE DE MARKETING IN TURISMUL BALNEAR,1999
- MARKETINGUL SERVICIILOR,1999
- MIXUL DE MARKETING TURISTIC,1999
- HERCULANE INTRE LEGENDA SI ADEVAR-PATRIMONIUL TURISTIC,Editura Hercules,2001
DORIN BALTEANU – HERCULANE – ARC PESTE TIMP 1896-2006, Editura Info, 2007
MUZEUL STATIUNII BAILE HERCULANE
Infiintat in anul 1924, prezinta documente referitoare la istoria statiunii, pietre votive din timpul romanilor, diferite alte materiale arheologice, monede antice, piese de ceramica, podoabe, inscriptii, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme, piese de harnasament.
Muzeul este amenajat in fostul cazino, monument de arhitectura in stil baroc austriac, construit in 1862, de arhitectul Daderer.
Legenda lui Iovan Iorgovan
O prima legenda relateaza despre un tanar foarte puternic si curajos pe nume Iovan Iorgovan in care si-au pus încrederea oamenii din asezarile care inconjurau muntii din această zona.
Iovan Iorgovan a dus o lupta crancena cu un balaur infiorator cu sapte capete pentru a-si recapata iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozaviile acestuia.
În rezervatia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima batalie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan si balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia.Cheile, conform legendei, s-au format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul care s-a ascuns intre ele.
Citeste mai multe despre Legendele orasului Baile Herculane.
Traditii si obiceiuri
Locuitorii din aceste zone cultivă legume , porumb şi pomi fructiferi , cresc vite şi până în prezent şi-au construit gospodării permanente şi mori de apă (şi azi mai funcţionează moara de apă de la Prisăcina ).
Principala ocupaţie tradiţională a ţăranilor din aceste zone este creşterea oilor şi vitelor, fapt reflectat deopotrivă în arhitectura populară, etnografie şi folclor.
Arhitectura populară prezintă aspecte particulare de mare atracţie pentru drumeţii care iubesc muntele.Peste tot unde sunt păşuni şi fâneţe , apar numeroase adăposturi numite sălaşe odăi , sau conace, locuite numai în timpul cositului.
Sălaşele sunt construite din lemn, au o singură încăpere şi o tindă, iar alăturat pot avea un grajd, un ţarc pentru vite şi o grădină cu pomi fructiferi şi cu straturi cu legume.
Referindu-ne la creaţia artistică populară putem spune că nu există, ca în alte părţi centre vestite de meşteri populari, dar nu lipsesc totuşi piesele remarcabile din piele şi nici obiectele de lemn, sculptate măiestrit (leagăne de lemn in care se poarta pruncii pe potecile dintre asezari).
Citeste mai multe despre Portul popular Baile Herculane.